Cum a fost al doilea trimestru de sarcină?

Al doilea trimestru de sarcină se calculează de la începutul săptămânii 14 până în săptămâna 26 (inclusiv) și, din ce am citit pe internet, acesta ar fi trimestru de miere al sarcinii.
Și pentru mine a fost un trimestru relativ ușor. V-am zis în articolul anterior că stările de vomă au trecut încet-încet, dar până am încheiat și acest trimestru, am avut în fiecare zi grețuri matinale și o stare ușoară de greață înaintea mesei principale. Chiar și așa, măcar respectam mesele principale ale zilei și reușisem să iau bine în greutate.
În fotografie, puteți vedea cum era burtica în săptămâna 16. A început să se cunoască mai bine din săptămâna 18, iar în săptămână 19 de sarcină, am simțit primele mișcări ale bebelușului meu.
La început, simțeam doar un pâlpâit în burtică, dar nu cât să se vadă prin piele. A fost o chestiune de câteva zile până când a putut simți și tatăl lui mișcările, doar punându-și palma pe burtica mea.
O senzație unică și minunată pentru care eram fericită și recunoscătoare zi de zi.
Am continuat cu aceleași suplimente alimentare, însă încercam să-mi iau vitamine din fructe și legume; curând, o să scriu un alt articol despre importanța acestui lucru.
Din patru în patru săptămâni mergeam la control, să mă asigur că bebelușul e bine și, Slavă Domnului, primeam mereu vești bune. 
Dacă unele femei spun că se simțeau mai obosite în primul trimestru de sarcină, eu abia acum aveam acele stări de oboseală și somnolență. Nu mai lucram așa mult și eficient ca înainte, pentru că nu reușeam să mă adun/ concentrez ca înainte (e normal, creierul și corpul meu lucrau la a face un copil). Neglijasem blogul și site-urile, dar în schimb mă înscrisesem la master și mă duceam la facultate, să văd cum merg lucrurile/ care sunt cursurile mai importante.
Am bifat și stările emoționale schimbătoare. S-a întâmplat să plâng de câteva ori cu lacrimi de crocodil din nimicuri, iar odată ce Radu stătea de vorbă cu mine și mă împăca (credeți-mă, eram chiar ca un copil în acele momente) mă linișteam și îmi trecea plânsul. Nu o făceam intenționat, chiar eram mai sensibilă.
Dar per total, cel de-al doilea trimestru a fost o perioadă relativ lejeră. 
Despre alte stări și schimbări într-un viitor articol, chiar aici, pe blog.

Related Post

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *