Recuperarea după operația de cezariană

Medical vorbind, cezariana este o intervenție chirurgicală ce presupune extragerea fătului din uterul gravidei printr-o incizie la nivelul  abdomenului și uterului.
Un pic mai poetic, eu am definit cezariana ca fiind „o ușă către această lume”. Ori de câte ori mă uit la aceasta, o fac cu drag, zicându-mi că mi-am marcat pe corp momentul unic în care a venit pe lume copilul meu.

Astăzi se împlinesc 12 săptămâni de la operația de cezariană și m-am gândit să scriu un articol legat de recuperare.
Așa cum am vorbit în articolul trecut (cel despre naștere), din momentul în care mi-au adus copilul în salon, am făcut efortul de a mă ridica din pat. Durerile erau acolo, dar tot acolo erau motivația și dorința de a-mi lua copilul în brațe; cred că acest lucru a contat foarte mult în grăbirea procesului de recuperare, căci mă ridicam de foarte multe ori din pat.

  • Din fericire, nu am avut vreo infecție postoperatorie (infecțiile reprezintă un mare risc al nașterilor prin cezariană), dureri de cap sau stări de amețeală (acestea din urmă putând fi provocate de anestezie).
  • Nu m-a supărat acea sondă urinară -pe care am ținut-o aproape o zi- cât mă supărau injecțiile. Acasă, a trebuit să mai fac Clexane 5 zile și nu vă puteți imagina cât de vineții erau brațele mele.
  • Pentru cicatrizarea operației am folosit un gel de la farmacie, timp de vreo săptămână.
  • Nu am făcut efort fizic, excepție făcând copilul pe care îl ridic, îl plimb și îl țin mult în brațe.
  • Am alăptat numai stând în șezut, nicidecum stând pe o parte.
  • Vă dați seama că, în toată fericirea mea, nici vorbă de acea depresia post-natală (despre care se spune că este mai întâlnită la femeile care nasc prin cezariană).

Mă simt bine. Operația s-a vindecat așa cum mă așteptăm. Mănânc cum trebuie, alăptez la cerere, nu mă plâng de nesomn și ziua fac mișcare prin casă (nu efort fizic). 
Singurul lucru neplăcut e faptul că, în zona operației, îmi simt în continuare mușchii amorțiți. Am înțeles că această amorțeală trece abia după vreo șase, șapte luni, când se vor trezi acei nervi.

Sunt optimistă și răbdătoare.
Revin cu un update peste câteva luni.

You May Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.