Pe când eram copil, aveam un singur televizor în casă. Un LG cu tub, negru și mâzgălit de ojă prin colțuri de către doi copii care nu erau niciodată certați pentru manifestarea acestui talent.
Când avea telecomanda, tata se uita la știri. Când telecomanda era la mine sau la soru-mea, ne uitam la desene animate și mai târziu, la telenovele (să-mi fie cu iertare, dar nu știu prea mulți copii care țineau televizorul pe Discovery sau History).
Bunica, în schimb, când avea timp arunca un ochi la Trădați în Dragoste.
Timpul a trecut, gusturile s-au schimbat și până și LG-ul acela a fost înlocuit cu ceva mai bun.
Ani mai târziu, bunica îmi spune de un caz recent pe care l-a văzut ea la Ochii din Umbră (#ernestisback) și aflu că ea încă se mai uită la așa ceva.
– Bunico, dar nu sunt cazuri reale, știi asta, nu?
– Zici?
– Da. Chiar scrie la început că emisiunea este o ficțiune.
– Da, da, dar ce înseamnă asta?
– Înseamnă că doar se prezintă unele cazuri și întâmplări, dar oamenii sunt actori plătiți. Nu se ceartă pe bune și nici nu se lovesc pe bune!
În fine, cred că tot se mai uită din când în când, dar cel puțin, acum e conștientă că nu e ceva real.

Ce voiam să vă zic, de fapt, cu această povestioară?

Citim atâtea articole și cărți de dezvoltare personală care ne învață cât de bine ne-ar fi dacă ne-am vedea de lungul nasului și cât de împăcați am fi cu noi înșine atâta vreme cât nu-i judecăm pe ceilalți. Cu toate astea, am observat că într-o discuție legată de politică, tindem să-i bombănim pe bătrânii noștri că fac alegeri greșite.

FACTS:

1. Anumite canale de televiziune nu numai că-i influențează, ci îi cam spală pe creier.
Hai să nu-i mai judecăm așa aspru pentru că votează cu PSD, ci să încercăm să vorbim cu ei. Nu ar fi mai bine dacă, ne-am duce pe la ei și, din vorbă-n vorbă, le-am spune cum ne-ar afecta pe noi, dacă tot ăștia de acum ar veni la guvernare.

2. Se bucură pentru 10-15 lei în plus la pensie, dar de ce n-ar face-o?
Acest lucru e foarte trist, dacă stai să te gândești.
Du-te și vorbește cu ei și explică-le cum, pentru acei 10 lei pe care ei îi primesc în plus, tu ai de suferit. Căci, spre deosebire de ei, tu ai mai multe facturi de plătit, te costă și educația celui mic, ai și o mașină în care bagi mereu bani și toate se scumpesc. De o rată nu mai zic. De mersul săptămânal la supermarket nici atât.

E ușor să le judecăm alegerile, dar ar fi și mai ușor să mergem să vorbim cu ei.
Dacă ai cu cine vorbi, desigur. Eu am avut-o ca model pentru acest articol pe bunica mea, cu care chiar ai ce vorbi.
Care cel mai bine știe să te asculte. Care știe mereu ce să-ți spună și care înțelege.

Nu vei știi dacă bătrâneii tăi se vor duce la următoarele alegeri. Nu vei știi nici ce vor vota.
Însă, ce a ținut de tine, ai făcut deja: ai vorbit cu ei!