Nu cred că ați uitat ce s-a întâmplat anul trecut, pe 10 august 2018, în Piața Victoriei. Când 100.000 de oameni care au strigat că penalii și corupții nu au ce căuta în funcții publice, au primit pulane în coaste, gaz lacrimogen în ochi sau au fost stropiți cu apă.
Cei care au datoria (și sunt plătiți) să ne apere au făcut asta. Și continuă să ne batjocorească. Când se strigă ajutor și e nevoie să intervină, ei stau -efectiv- indiferenți în fața nedreptăților.
Înfiorătoarele cazuri de viol și crime din Caracal, acum fetița aceea de 14 ani, plină de sânge și ignorată de polițiști, dar și alte sute de cazuri care nu au fost mediatizate, mă lasă fără cuvinte.

Sunt tristă și dezamăgită. Îndurerată. Neputincioasă. Revoltată.

Cel mai probabil, textul meu va rămâne doar un alt strigăt de neputință din mediul online, dar am o întrebare pentru cei care reprezintă Poliția Română:

De ce sunteți acolo -în funcțiile respective- dacă nu să apărați pe cei în nevoie?
Și nu-mi spuneți că „Nu toți sunt la fel, nu generaliza!”. Dacă e așa, unde sunteți restul, cei care sunteți diferiți? 
Când colegii voștri se poartă/ acționează atât de greșit sau sunt conduși de bani, le spuneți că ar trebui să le fie rușine? Raportați un comportament greșit? Ce faceți voi cei care spuneți că „nu toți sunt la fel”?

Veți zice că sună clișeic sau că nu am cum să educ pe cineva, dar să știți că schimbarea vine de la propria persoană. 
Împăcat cu tine vei fi doar când știi că ai fost onest și ai făcut tot ce a ținut de tine. Chiar TOT. 

În fine, din tot oful meu, las aici un mesaj pentru cei ieșiți de pe băncile școlii și hotărâți să devină polițiști:
Fiți oameni!
Teoria o cunoașteți, deci știți ce aveți de făcut și străduiți-vă să fiți niște exemple bune!
Nu permiteți să se mai întâmple atâtea nedreptăți doar din simpla voastră comoditate.
Căutați să schimbați ceva în sistemul acesta putred arătând îngăduință și făcând ceea ce este corect.

*Sursa foto: 1x.com