Sunt curioși, plini de entuziasm și știu să privească numai cu dragoste.

Când se trezește sau se bucură de o nouă jucărie, când îl ții în brațe sau la piept, să privești în ochii copilului tău. O să vezi doi ochi curați și luminoși care te privesc atent.
Eu nu am văzut ceva mai pur și nici atâta fericire nu am mai simțit.
Ochii noștri nu mai sunt așa, căci au fost pe rând curioși, uimiți, dezamăgiți. Au văzut mai multe. Și-au amintit lucruri din trecut și au mai plâns, iar când au făcut niște planuri de viitor au căpătat puțină culoare și păreau mai fericiți.
Mă întristez când stau și mă gândesc că timpul trece repede și că așa cum era bebe acum o lună, nu va mai fi niciodată.
Farmecul și gingășia copiilor stau – nu numai în acei ochi neștiutori și magici – ci în faptul că trăiesc întotdeauna în prezent.
Măcar atunci când suntem cu cei mici, ar trebui să învățăm să trăim în prezent și să prețuim fiecare moment.
Acum puiul meu doarme și eu stau și mă minunez.
Îmi lipesc fața de mânuța ei și îi veghez somnul. 
Și e atâta liniște și nu mai îndrăznesc să-i cer nimic lui Dumnezeu.