Societatea și parentingul acesta de pe buzele multora transmit (direct sau indirect) și te fac să te simți că ești nepregătită pentru a fi mamă. Că undeva greșești, că ești o mamă mai puțin bună dacă faci un lucru sau dacă nu faci altul. Devii nesigură, anxioasă, mereu în căutarea ideii de „mamă perfectă”.
Apoi, tot aceiași oameni apar și îți spun contrariu. Că e bine să ai încredere în tine, că trebuie să-ți asculți instinctul, că fiecare copil e diferit și așa mai departe.

Opinia mea?

* Din capul locului, lămuresc un lucru: părerile medicale vin de la specialiști, nu de pe grupurile de Facebook. Următoarele rânduri sunt câteva idei despre ce contează mai mult în creșterea unui copil.

Când citesc un articol sau o carte, o fac puțin detașat, deoarece fiecare experiență e diferită (dacă un lucru se aplică copilului tău, asta nu înseamnă că e valabil și pentru al meu).
Când ești părinte, înveți odată cu copilul tău și nicio zi nu se aseamănă cu alta.
Grija și instinctul matern sunt acolo și nu trebuie să citești asta undeva. Știi, pur și simplu, că trebuie să ai încredere în acest instinct. Sunt lucruri care vin natural, ca atunci când tu mergi la somn abia după ce copilul e mâncat, schimbat, spălat și culcat. Și oricât de frântă ai fi, tot îl mai privești câteva minute cum doarme.
Ori atunci când e răcit și stai lângă el să-l îngrijești cum poți mai bine. Și întreaga ta ființa suferă odată cu el, la fiecare oftat sau lacrimă a lui.

Sunt acțiuni care vin de la sine și pe care le simți fără să fie nevoie să le citești în cărți. Este și o vorbă:

Nu e ușor să fii mamă. Dacă ar fi fost ușor și tații ar fi putut fi.

Mi se pare că, parentingul acesta transformă, pe alocuri, unele femei în mame extremiste, ce văd mici drame la tot pasul.

Când o să fie mare, copilul nu o să te judece pentru că i-ai dat mâncare jucându-te cu el „vine avionul” sau punându-i trei cântecele pe fundal. Nu o să te judece nici dacă alegi să îi dai într-o zi tableta pentru că ești prea obosită să faci o activitate cu el.

Haideți să fim serioși!
Tot ce contează e să-l iubești, să-l hrănești, să-l educi. Sunt trei lucruri pe care trebuie să le „bifezi” la sfârșitul fiecărei zile din viață.
Sigur că dai de situații copleșitoare în această călătorie (cunoscută drept „părințeală”), dar important e să nu te pierzi printre atâtea cărți de parenting. De ce?
Pentru că, situații precum o criză de nervi sau o zi în care copilul nu vrea să mănânce te pot găsi panicată că nu știi cum să reacționezi. Că, „oare ce scria în cartea aia că e de făcut când copilul face așa?”
Răbdare și înțelepciune de a gestiona situația. Asta îți trebuie, asta e tot ce trebuie să știi.
Copilul te vrea acolo pentru el, iar tu simți acest lucru în sufletul tău. O știi fără să fie nevoie să citești un articol sau o carte pe subiectul respectiv.

Nimeni și nimic nu trebuie să vă ia încrederea că sunteți cele mai bune mame pentru copiii voștri.